Ce aduce o tehnologie de modul negativă precum N-Type?

La fel ca în majoritatea sectoarelor, tehnologia care se standardizează pe piață este de obicei aceea care reușește să diminueze costurile de producție, întrucât facilitează democratizarea produselor.  În ultimele săptămâni, în principal ca urmare a conferinței și expoziției internaționale pe tema energiei fotovoltaice SNEC 2021, tehnologia N-Type a câștigat importanță și este de așteptat să pătrundă masiv pe piață foarte curând.

În această serie de trei articole, vom începe prin a aborda principalele diferențe dintre celulele de tip P și cele de tip N. Apoi vom aprofunda avantajele tehnologiei N-Type și vom încheia prin a explica tipurile de celule care există.

Care este diferența dintre P-Type și N-Type?

Siliciul folosit la ​​celulele P-Type este identic cu cel folosit la celulele N-Type. Ba chiar se obține prin același proces de fabricație, deoarece napolitanele sunt aceleași. Deci când devin celule de tip N sau P? Diferențierea apare mai târziu, când celula este dopată pentru a se adăuga electroni sau a se crea „orificii”, favorizând astfel circulația curentului electric.

Siliciul de tip P este produs prin adăugarea de atomi precum borul (în principal) sau galiul (utilizat doar de anumiți producători), care au cu un electron mai puțin decât siliciul la nivelul lor de energie exterior.  Borul are cu un electron mai puțin decât este necesar pentru a forma legături cu atomii de siliciu din jur, astfel încât se creează un gol de electroni sau un „orificiu”. Ca urmare a acestui proces, sarcina sa electrică este pozitivă și se numește de tip P (datorită sarcinii sale pozitive).

Spre deosebire de celulele de tip P, siliciul din celulele de tip N este fabricat incluzând, de exemplu, fosfor, care are un electron în plus la nivelul său de energie exterior (siliciul are patru electroni și fosforul cinci). Acesta din urmă se leagă de atomii de siliciu vecini, dar un electron nu participă la legătură. În schimb, este liber să se miște în interiorul structurii de siliciu, favorizând astfel circulația curentului electric. Vă amintim că electronul are o sarcină electrică negativă, de aceea celula se numește de tip N (de la negativ).

Este important de reținut că ambele tehnologii folosesc o combinație de siliciu de tip P și N pentru a forma uniunea P-N și, astfel, a putea crea un circuit electric. Diferența constă în care dintre cele două este „dominantul” sau, așa cum este adesea numit, stratul de bază. Din acest motiv, celulele de tip P folosesc ca bază siliciu dopat cu bor împreună cu un strat ultrasubțire de siliciu de tip N. Pe de altă parte, celulele de tip N, dimpotrivă, folosesc o bază de siliciu de tip N cu un strat subțire de tip P.

Acum că înțelegem cum sunt create celulele de tip N și de tip P, corect ar fi să ne întrebăm care sunt avantajele lor. Despre toate acestea vom vorbi în articolul următor.

Urmăriți-ne pe rețelele sociale sau abonați-vă la newsletterul nostru pentru a nu-l rata!